BINE ATI VENIT

Print this pageAdd to Favorite

Bancnotele EURO conţin cipuri RFID

 
Sub pretextul luptei împotriva spălării banilor, Uniunea Europeană a introdus cipuri RFID în bancnotele sale începând cu anul 2005.

Ce este un cip RFID?

Wikipedia: Identificare prin frecvenţă radio (RFID) este o metodă de identificare automată, care se bazează pe stocarea şi regăsirea datelor la distanţă, folosind dispozitive numite tag-uri RFID sau transpondere. Tehnologia necesită o anumită măsură, de cooperare, a unui cititor de RFID, şi o etichetă RFID.

O etichetă RFID este un obiect care poate fi aplicat sau încorporat într-un produs, animal, sau persoană, în scopul de identificare şi urmărire, folosind unde radio. Unele tag-uri pot fi citite de la mai mulţi metri, şi de dincolo de linia de vedere a cititorului.

Cele mai multe tag-uri RFID conţin cel puţin două părţi. Unul este un circuit integrat pentru stocarea şi prelucrarea de informaţii, modulare şi demodulare a unui semnal de radio-frecvenţă (RF), şi alte funcţii de specialitate. Cel de-al doilea este o antenă pentru recepţionarea şi transmiterea de semnal.

Cum funcţionează?

Să spunem că doriti să cumpăraţi o pereche de papuci de la Carrefour, şi că aceşti papuci conţin un cip RFID. Datele stocate în acest cip pot fi: un număr unic de identificare, fabricantul papucilor, ţara de origine, mărimea (măsura) papucilor, etc.

Dacă treceţi cu papucii pe lângă poarta dotată cu dispozitiv de citire RFID, atunci iată ce se întâmplă:
1. Dispozitivul de citire RFID emite periodic semnale radio.
2. Odată ce papucii ajung în apropierea dispozitivului de citire (numit cititor), antena cip-ului RFID captează undele electromagnetice emise de cititor, şi le transformă în curent electric cu care pune în funcţiune cip-ul RFID, care va începe acum să emită unde electromagnetice de tip radio-frecvenţă ce conţin datele stocate în cip.
3. Cititorul recepţionează aceste date şi le transmite către calculatorul cu care este în legătură.
Dacă încercaţi să ieşiţi cu papucii prin poarta de intrare în magazin, poarta va începe să sune alarma.

Dacă plătiţi papucii la casa de marcat, datele sunt citite din cip-ul RFID şi trimise la calculator. Acum, când ieşiţi cu papucii prin poarta de iesire de la casa de marcat, cititorul din poartă detectează că aţi ieşit cu o pereche de papuci pe care i-aţi plătit deja, pentru că aşa a găsit în calculator. Drept urmare, alarma nu se mai declanşează.

Dovada că bancnotele EURO conţin cip-uri RFID

Firma japoneză Hitachi a anunţat încă din 2004 că a reuşit producerea unui cip RFID care are o grosime de numai 0,06 mm, şi poate fi introdus în bancnote (grosimea unei bancnote este de 0,10 mm). Nu se ştie dacă acesta este furnizoarea de cip-uri RFID folosite în bancnotele EURO, dar iată dovada: introduceţi o bancnotă de 10 EURO în cuptorul cu microunde şi porniţi-l. În numai 5-6 secunde cip-ul RFID va exploda datorită supraîncălzirii create de emisia de microunde din cuptor, astfel că în locul lui veţi găsi o gaură în bancnotă.
Iată mai jos şi filmarea video a acestei experienţe:
 
 
 
 
Pro şi contra RFID

Promotorii folosirii RFID pe scară largă doresc ca în toate obiectele să existe câte un astfel de cip şi nu contenesc să ne aminteasca tot timpul beneficiile acestei tehnologii: hoţii nu vor mai putea să fure, obiectele pierdute vor putea să fie găsite mult mai uşor, iar ilegalităţile vor dispare.

Iată un scenariu tipic: "Domnul A scoate bancnote euro de la un automat (ATM) bancar, şi pariază cu o bancnotă de 10 Euro la o luptă considerată ilegală, şi pierde pariul. Organizatorul luptei este prins de poliţie că a făcut o ilegalitate, iar poliţia începe verificarea banilor strânşi din pariuri. Astfel, poliţia merge direct la Domnul A şi-l arestează pentru că a participat la o luptă organizată ilegal."

De cealaltă parte, cetăţenii sunt îngrijoraţi în legătură cu viaţa personală, care ar fi astfel expusă fără nicio oprire, privirii pătrunzătoare a tehnologiei RFID.

Iată acum un scenariu tipic în care tehnologia RFID poate fi folosită pentru a face o nedreptate: "Domnul A retrage 100 Euro de la un automat bancar (ATM) şi îi pune în portofel, în buzunar sau în geantă. El scapă accidental o bancnotă de 10 Euro pe jos, iar atcineva îi găseşte şi îi foloseşte pentru a paria întro luptă ilegală. Apoi, întregul scenariu de mai sus se repetă, cu arestarea Domnului A în final, deşi este nevinovat."

Sau, şi mai înfricoşător: "Ai în portofel o bancnotă de 100 Euro. Eu, ca angajat întrun magazin, supraveghez cititorul RFID montat la intrarea în magazin. Astfel pot să văd că atunci când intri, ai asupra ta o bancnotă de 100 Euro. Apoi te urmaresc şi îţi fur banii."

Tehnologia RFID este folosită pentru a "vedea" dincolo de bariera naturală a vederii optice, pe care cu toţii ne bazăm. Doar de asta ne punem banii în buzunar, sau în portofel, ca să nu-i vadă toată lumea, nu-i aşa?

În felul acesta, toate aşa-zisele "bune intenţii" se dovedeşte că pot fi transformate în adevarate ameninţări. Atâta timp cât există modalităţi prin care tehnologia poate fi folosită în moduri greşite, cu siguranţă se va abuza de ea pentru a fi folosită în scopuri îndoielnice, sau chiar criminale.

E uşor de imaginat un dispozitiv de citire RFID portabil, pe care hoţii să-l folosească pentru a se focaliza numai pe oamenii care au portofelul "valoros". Acesta este doar unul din multele exemple de folosire în rău a acestei tehnologii.
 
 
 

Monitorizarea VIDEO a cipurilor RFID

Fie că este vorba de microcipul RFID din paşaport, carnet de conducere sau buletin, sau chiar de celebrul implant RFID uman (localizat sub piele, pe braţ), există sisteme de urmărire care se bazează pe aceste microcipuri. Vă prezentăm un foarte scurt documentar are arată monitorizarea în timp real a persoanelor care poartă asupra lor obiecte ce conţin cipuri RFID.

Incredibil, dar adevărat!

Desigur, microcipurile RFID sunt prezente de mai mulţi ani in Statele Unite şi alte ţări occidentale. Este foarte posibil ca să aveţi unul dintre aceste cipuri RFID chiar asupra dvs., fără să ştiţi. Referindu-ne la România, majoritatea marilor distribuitori şi comercianţi (Carrefour, Cora, Metro, Praktiker, Auchan, Bricostore, Diverta, Altex, Flanco, Media Galaxy, etc.) folosesc în produsele lor etichete ce conţin cipuri RFID.

Motivul invocat este protecţia împotriva furturilor. Aceste etichete RFID sunt plasate pe produsele respective în zone sau locuri greu accesibile sau greu de observat. Dacă scopul acestor etichete RFID este să prevină furtul, atunci de ce la ieşirea din spaţiul comercial nu suntem atenţionaţi să îndepărtăm aceste etichete RFID, pentru că ele nu mai au niciun rost odată ce am părăsit perimetrul monitorizat?

Odată am cumpărat o pereche de pantaloni de la Carrefour. Întro altă zi mă aflam la Metro, iar când am ajuns la casa de marcat, după ce plătisem toate cumpărăturile, a sunat alarma anti-furt a porţii de monitorizare RFID (prin care suntem obligaţi să trecem).

Aşa am descoperit că pantalonii mei aveau o etichetă RFID cusută în croiala pantalonilor. Având grijă să nu-mi compromit proaspăta achiziţie, a fost foarte greu să o îndepărtez, odată ajuns acasă, pentru că era practic ascunsă întro cusătură, şi foarte greu accesibilă.

Aşa am aflat pentru prima dată că poveştile citite şi văzute pe internet au devenit realitate chiar în România.

Desigur, AIM a mai scris despre acest subiect şi până acum. Care sunt noutăţile?

În mini-documentarul de mai jos puteţi vedea un sistem de monitorizare în timp real a etichetelor RFID aflate asupra persoanelor dintro clădire. În acest caz este vorba de un centru comercial mare. Imaginile camerelor de supraveghere sunt folosite de sistemul de monitorizare RFID pentru a le combina cu identificarea tuturor cipurilor RFID aflate în spaţiul activ de urmărire.

În acest fel, sistemul oferă detalii complete atât despre persoana respectivă (prin datele extrase din microcipul RFID aflat în buletin, paşaport sau carnetul de conducere), cât şi despre obiectele aflate asupra sa (care conţin etichete RFID).

Astfel, agentul de monitorizare poate vedea "live" cum dl. Peter Stevenson, posesor al pasaportului F-1427883502, are o pereche de pantofi marca Tsubo, marimea 9, pe care i-a cumparat în urmă cu 4 luni de la un magazin aflat pe strada 47, numarul 15. De asemenea, domnul mai poartă o pereche de boxeri C-IN2 marimea L, un maieu Nike XL, o camaşă Debenhams XL, toate achiziţionate din acest centru comercial în urmă cu 7 saptamani.

Dar asta nu este tot. Dl. Stevenson mai are asupra sa 7 bancnote de 100 EUR, 4 bancnote de 10 EUR şi o bancnotă de 500 EUR, toate scoase din bancomatul X472 în acestă dimineaţă.

Cum este posibil aşa ceva?

Simplu. Mult prea simplu. Toate obiectele enumerate mai sus conţin etichete cu cip RFID, care sunt identificate în mod unic. De aceea se cunoaşte orice detaliu despre aceste obiecte, inclusiv data şi adresa de unde au fost cumpărate.

Vă rog să reţineţi că toate acestea sunt disponibile chiar acum, în acest moment. Realitatea depăşeşte orice imaginaţie.

Pentru americanii care s-au lăsat implantaţi în braţ cu microcipul de identificare personală, acest scenariu este multmai crud. Pe lângă faptul că ei pot fi monitorizaţi 24 de ore din 24, 7 zile din 7, se supun unui înalt risc de a face cancer, datorită activităţii microcipului RFID plasat sub piele, aşa cum au demonstrat cercetările realizate pe cobai şi şobolani, în laboratoare.

Desigur, posesorii de acte de identitate tip RFID "beneficiază" şi de riscul ca identitatea să le fie foarte uşor furată. De fapt, mult mai uşor ca până acum. Nici nu mai e nevoie ca hoţul să aiba acces la buzunarul în care se află buletinul. Este suficient ca să dispună de un echipament electronic de tipul acestui sistem de monitorizare RFID, pentru ca el să aibă acces la toate datele conţinute în microcip, şi astfel să le poată copia în doar câteva clipe.

Ce se întâmplă când hoţul se foloseşte de identitatea falsă pe care tocmai a copiat-o, pentru a fura? Chiar dacă reuşeşte să fugă, identitatea pe care şi-a asumat-o este evident trecută pe o listă specială. La prima detectare a acestei identităţi (să spunem - chiar în centrul comercial din acest exemplu), sistemul de monitorizare dă alarma şi poliţia arestează pe posesorul acestei identităţi (în acest caz - cel real). Poliţia are chiar probe pentru faptul că posesorul acestei identităţi a furat. Totul este clar. Dl. Stevenson va face puşcărie nevinovat.

Iată deci mai jos sistemul de monitorizare RFID integrat cu camere de luat vederi, întrun centru comercial.
 
 
 
 

Microcipul peRFID din paşapoarte şi abonamente

Este interesant şi înfricoşător în acelaşi timp să urmărim evenimentele din ultimii ani. Ştiu, unii vor sări că e vorba de "teoria conspiratiei" (a se citi: baliverne), dar îi rog cel puţin să aibă răbdare şi să citească ce am de spus. Pentru mine e destul de clar în ce direcţie ne îndreptăm: o societate controlată total cu o structură de conducere piramidală, în care marea masă e redusă la nivelul de sclavie.

Fiecare om va fi "cipat", adică i se va implanta un microcip RFID (perfid) de identificare ce va conţine toate datele personale: nume, vârstă, sex, date biometrice, situaţie profesională, permis auto, date medicale, cont bancar (nu vor mai exista bani cash) etc.

Aceste date vor putea fi accesate şi modificate de către autorităţi şi, probabil, de hackeri. Departe de a fi o lume mai sigură, furtul de identitate va deveni o crimă extrem de frecventă şi periculoasă. Sigur, de cipare va fi scutită o anumită "elită".

Absolut totul va fi controlat. Dealtfel, deja sunt înregistrate TOATE convorbirile noastre telefonice, tot ce facem pe internet (e-mail-uri; ce scriem în blog; ce site-uri accesăm). Cu ajutorul telefonului mobil, o persoană poate fi monitorizată non stop (adică se va şti exact în ce poziţie este).

E posibil că mulţi oameni să fie obligaţi să poarte brăţări de monitorizare (care permit localizarea posesorului pe principiul telefoniei mobile); dar chiar şi fără asemenea metode, camerele video "inteligente" plasate peste tot ne pot identifica automat pe bază datelor biometrice. La fel, se pot plasa cititoare de microcip rfid în toate zonele "sensibile": la intrarea în metrou sau în autobuz, de exemplu. [Completarea AIM: deja există cititoare RFID atât la Metrou cât şi în fiecare mijloc de transport RATB, care citesc datele aflate în abonamentul numit "portofel electronic", inclusiv numele şi codul numeric personal.]

Pe de altă parte, fiecare om va avea o fişă electronică în care se vor înregistra absolut toate datele relevante (din punctul de vedere al lui Big Brother) despre el. Orice revoltă împotriva sistemului va putea fi astfel rapid înlăturată!

Cum va arată oraşul viitorului? Citiţi aici: primul oraş in care totul va fi supravegheat (New-Songdo-City) E drept, acolo nu se vorbeşte de microcip implantat, "doar" de un card universal de identitate cu microcip (RFID). Efectul e acelaşi însă. Şi, la o adică, după cum spunea cineva - cardul poate fi pierdut sau furat. Aşa că, se va spune că e mai "sigur" să fii implantat cu un microcip.

Nu? Eşti retrograd şi te opui "progresului tehnologic"? (Ştiţi foarte bine: deja avem paşapoarte biometrice cu microcip în România şi permise auto cu microcip. Şi carduri bancare cu microcip! Şi de peste 2 ani, vom avea buletine cu microcip.). Aşa că naivii care îşi închipuie că lucrurile despre care vorbesc sunt plasate într-un viitor îndepărtat, ar fi bine să-şi deschidă ochii!!!

De câţiva ani, oamenii sunt forţaţi să-şi implanteze animalele cu microcipuri. S-a început cu vacile, porcii, caii, oile etc. Găinile şi alte păsări de curte au fost scutite (însă exterminate cu ocazia ţepei numită "gripa aviara"). De microcipuri implantate n-au scăpat nici pisicii şi câinii de casă.

De exemplu, în Bucureşti primăria a decis că toţi câinii şi pisicile de casă să fie castraţi - uite aşa! - asta pe lângă microcipare, vaccinuri, paşapoarte şi alte formalităţi costisitoare.

Nu o zic eu, e o ştire de presă: Bucureştenii, obligaţi să-şi sterilizeze câinii şi pisicile. De ce toate aceste măsuri? Pentru control, evident! Uitaţi ce ţeapă şi-au luat ţăranii! Acum nu mai au voie să vândă lapte şi brânză în pieţe! Nici ouă măcar!

Sunt obligaţi să predea laptele firmelor mari de procesare; pe un preţ de nimic, bineînţeles! Vor să crâcnească? Păi nu ştim totul despre câte vaci/oi au? Vor să ne trişeze? Să vândă lapte pe ascuns? Îi plesnim imediat peste bot! Asta aşa, în paranteză fie spus...

Vrei să protestezi, să-ţi ceri drepturile? Păi, pur şi simplu, nu vei fi capabil să gândeşti aşa ceva!

Cum s-a ajuns în situaţia asta? Eh, povestea e lungă. Scriitori S.F. nu numai au prevăzut de mult timp ceea ce urma să se întâmple. Romanul 1984 al lui Orwell e poate cel mai cunoscut. Tot faimos e şi romanul "Minunata lume nouă" lui Huxley.

Sunt şi alte contrautopii clasice interesante.

O societate orwellizată e descrisă foarte bine, după părerea mea, în romanul "Dayworld" al lui Phillip Jose Farmer (cu menţiunea lumea de acolo pare idilică faţă de realitatea curentă). Dar nu numai scriitorii SF au scris despre "vremurile noastre" (îmi permiteţi această sintagmă).

Apocalipsa a fost scrisă cu aproape 2 milenii în urmă, şi iată că multe lucruri de acolo se dovedesc extrem de actuale! Câţi oameni sunt conştienţi că în casele lor numărul 666 e prezent (sub o formă codificată) de zeci, poate sute de ori? Şi totuşi, fiecare cod de bare are un 666! E limpede! Cele două bare subţiri - care apar de 3 ori în codul de bare, pe post de separatori - sunt citite de calculator sub forma numărului 6 (ŞASE).

O glumă proastă a inventatorilor acestui sistem de codificare a produselor, ar spune unii. Dar mi se pare că e mai mult decât proastă această "gluma"; e de-a dreptul diabolică! Iniţialele T.I. pot însemna atât "tehnologia informaţiei", cât şi TALPA IADULUI! Nici o legătură? Mai gândiţi-vă! ( sursa www.roaim.com)
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 

 
 
 
 
 
SBG 2009
 
 
 ALEGE JUDETUL
 
 
Alba                       Arad                       Arges                   Bacau                      Bihor                          Bistrita Nasaud Botosani                Braila                   Brasov                   Bucuresti                Buzau                 Calarasi                 Caras Severin            Cluj                       Constanta                Covasna       Dambovita               Dolj                        Galati                       Giurgiu                         Gorj                     Harghita             Hunedoara             Ialomita                    Iasi                           Ilfov                Maramures        Mehedinti             Mures                  Neamt                        Olt                      Prahova                  Salaj                         Satu  Mare             Sibiu                   Suceava             Teleorman            Timis                    Tulcea                   Valcea                   Vaslui                Vrancea